Planificarea unei Grădini de Permacultură: 12 Principii de Urmărit

Grădinăritul nu va ieși niciodată din modă. Orice persoană cu talent în grădinărit și o pasiune pentru cultivarea alimentelor nutritive poate confirma acest lucru. Cu toate acestea, modalitățile convenționale de cultivare pot fi uitate atunci când realizăm că sunt învechite și greșite, chiar dăunătoare pentru mediul înconjurător. În acest articol, vom explora principiile și percepțiile permaculturii și modul în care le putem aplica acasă

Cultivarea fără săpat a grădinilor este o modalitate minunată de a produce cantități mari de alimente fără a perturba solul, dar anumite aspecte ale grădinăritului sustenabil pot fi duse chiar mai departe.

Când începem cu o abordare holistică a grădinăritului și extindem gândirea către sisteme complete, intrăm în domeniul permaculturii.

Despre Fundamentele Permaculturii

Termenul „permacultură” provine de la „agricultură permanentă” și „cultura permanentă”. Atunci când cultivăm o grădină cu gândul la sustenabilitate, planificăm, în esență, viitorul nostru colectiv în armonie cu natura.

Bill Mollison și David Holmgren sunt creatorii permaculturii, o formă de agricultură perenă și sustenabilă care a început în Australia la sfârșitul anilor ’70.

Permacultura nu se referă doar la ce cultivăm și la modul în care cultivăm, ci include și designul arhitectural, planificarea urbană și gestionarea resurselor. Este mai mult decât grădinărit, este o inginerie a sistemelor complete care închide cercul acțiunilor sustenabile.

Este important să avem în vedere atât modelele cât și procesele naturale atunci când decidem să cultivăm o grădină în spiritul permaculturii.

Stabilirea conexiunilor și lucrul cu natura (în loc să luptăm împotriva ei) este unul dintre principiile fundamentale ale permaculturii.

Permacultura se bazează pe trei etici de bază:

1. Grijă pentru Pământ: Cum putem avea grijă și proteja toate ființele vii și lucrurile neînsuflețite? Ce materiale vom permite în proiectele noastre de bricolaj, chiar și în dulapurile noastre?
2. Grijă pentru Oameni: Cum putem implica comunitatea în producția de alimente și în ajutorul reciproc, atât local, cât și la distanță? Ce este necesar pentru a învăța din nou să împărțim resursele?
3. Distribuirea echitabilă a surplusului: Cum putem limita nevoile noastre astfel încât toți să avem suficient pentru a supraviețui, nu doar acum, ci și în viitor?

Dacă învățăm să luăm „partea noastră justă”, de exemplu, atunci când culegem păpădii, va rămâne suficient pentru albine dacă luăm doar ce avem nevoie.

Putem chiar să integrăm acest principiu în gazonul și grădinile noastre, plantând întotdeauna mai multe flori autohtone decât este necesar, cu multe resurse suplimentare pentru a le restitui naturii.

Cu ajutorul permaculturii, putem reduce impactul ecologic cultivând propriile noastre alimente, indiferent dacă locuim pe o fermă, pe o proprietate urbană sau avem o grădină în containere în oraș.

Permacultura ne permite, de asemenea, să proiectăm habitate care să beneficieze nu doar de oameni, ci și de natură. Este calea către un viitor sustenabil.

Cele 12 principii ale permaculturii

Odată ce realizăm că acumularea excesivă (luarea și stocarea unor cantități excesive de alimente sau resurse) nu beneficiază societatea (și natura) în general, atunci vom vedea că există întotdeauna multe de împărțit, dacă nu luăm mai mult decât avem nevoie.

Într-adevăr, putem prospera și trăi o viață împlinită, atunci când ajutăm și pe alții să facă exact același lucru. Fermele și comunitățile urbane bine proiectate pot crea surplusuri alimentare și financiare semnificative.

Aceste surplusuri pot fi împărțite cu alții și cu natura. Compostarea, de exemplu, este doar un mod de a recompensa mediul înconjurător.

Face parte din ciclul naturii, lucrând cu ea, nu împotriva ei, învățând, observând și aplicând cele 12 principii ale permaculturii.

Observare și interacțiune

Cu cât ne deschidem mai mult ochii și urechile, lăsând acțiunile durabile ale altora să ne inspire, cu atât va fi mai ușor ca un număr mare de persoane să adopte practici durabile acasă și în grădină.

Este important să ne „reînviem” pe noi înșine, petrecând mai mult timp în natură, pur și simplu stând, observând și reflectând asupra modului în care natura funcționează, lent și constant, cu linii curbe și nu lineare.

Apoi putem visa cum am putea lucra mai bine cu natura pentru a atinge obiectivele noastre, respectând în același timp nevoile mediului înconjurător.

Capturare și stocare energie

În încercările de a fi autosuficienți și de a trăi independent de rețea, sau de a fi extrem de autosuficienți și de a lucra cu resursele suficiente care ne înconjoară, energia este întotdeauna un subiect care apare. Și sunt multe întrebări de pus.

Va fi energia solară, eoliană sau geotermală cea care îți va menține computerul funcțional și va aduce lumina în bucătăria ta?

Cum poți maximiza potențialul unui teren? Poate plasând sera pe partea sudică a casei tale, incluzând principii de design solar pasiv?

Poți crea un sistem de colectare a apei de ploaie pentru udarea grădinii, tragerea apei de la toaletă sau spălarea hainelor?

Una dintre cele mai ușoare modalități de a captura și stoca energia este de a cultiva și conserva propriile alimente prin deshidratare sau conservare, acumulând mai multă experiență și înțelepciune cu fiecare sezon.

Obținere de randament

Producția de alimente contribuie semnificativ la amprenta noastră ecologică individuală. Așadar, are sens să cultivi propriile alimente (dacă poți, și cât mai mult posibil) pentru a evita acumularea de alimente importate.

Dacă lucrăm împreună cu natura, nu numai că vom putea recolta o cantitate mare de roșii, dar și plante aromatice comestibile care la rândul lor servesc pentru acoperirea solului.

Randamentul nu are legătură doar cu abundența recoltelor, ci și cu aspecte intangibile, dar întotdeauna importante, ale vieții durabile, cum ar fi sănătatea bună, fericirea, bunăstarea noastră personală și sănătatea mediului nostru.

Aplicarea auto-reglementării și a feedback-ului

Când ne analizăm motivele pentru care clima se schimbă rapid, trebuie să facem schimbări concentrându-ne pe modalitățile prin care putem încetini rezultatele preconizate.

Aceste schimbări durabile pot implica reducerea consumului de energie, alegerea de a reduce și elimina cantitatea de plastic pe care o permitem să intre în locuințele noastre, și chiar mersul spre adoptarea principiilor „zero deșeuri”.

Stabiliți obiective lunare de reciclare, reutilizare și reducere a deșeurilor în casa dvs. și inspirați și pe alții să facă același lucru.

Valorificați și apreciați resursele regenerabile

În sfârșit, începem să vedem pericolele dependenței exclusive de energie neregenerabilă, care vine la pachet cu obsolescența încorporată.

Dacă învățăm să acceptăm schimbarea, în loc să ne temem de ea, putem face diferența. Treceți la un furnizor de energie verde, folosiți panouri solare pentru a încălzi apa, conservați solul, plantați plante perene și învățați să vă păstrați propriile semințe.

Există atât de multe modalități de a valorifica resursele regenerabile, dacă ne luăm un moment pentru a reflecta asupra abilităților și materialelor pe care le avem deja sau pe care suntem dispuși să le dobândim.

Nu produceți deșeuri

Este posibil să nu producem deșeuri? Unii ar spune că da, dar întotdeauna va exista ceva de reciclat… Și totuși, conceptul de zero deșeuri este promițător, punând deoparte pentru un moment consumul de plastic.

Trebuie să vă gândiți înainte atunci când decideți dacă merită să cumpărați un produs. Priviți mai întâi la calitate, apoi la ambalaj (sperăm că la absența acestuia) și apoi dacă un articol poate fi refolosit, reciclat sau compostat.

Cu ajutorul designului „cradle-to-cradle” (de la leagăn la leagăn) sau al sistemelor circulare, putem crea produse noi care să fie în concordanță cu un viitor durabil și să evităm deșeurile înainte ca acestea să apară.

Proiectarea de la concept la detaliu

Este adesea necesar să facem un pas înapoi, să ieșim din cap și să intrăm în inimă pentru a vedea imaginea de ansamblu. Când vă planificați ferma sau grădina, nu începeți cu examinarea detaliilor.

De exemplu, în proiectarea unei grădini, chiar înainte de a alege semințele, uitați-vă la sol, observați cantitatea de soare și de umbră zilnică pe care o primiți, analizați panta și decideți dacă veți avea sau nu nevoie de un gard pentru a ține la distanță vizitatorii nedoriți.

Desenați-vă ferma de vis pe o bucată de hârtie și elaborați-vă planul în straturi, până la plantele care preferă umbra.

Integrarea

Lucrând împreună, putem realiza mult mai mult. Încă o dată, acest lucru poate fi legat de randamentele în termeni de recolte, fericire și o viață semnificativă.

În grădină, în loc să plantați un rând după altul de aceeași plantă, sau un monocultiv, optați pentru un policultiv.

Integrați în design plantele complementare, astfel încât fiecare iarbă, fruct și legumă să aibă o șansă bună de a produce o recoltă bună.

Într-un cadru comunitar, aceasta înseamnă să lucrăm și să colaborăm cu vecinii noștri, punând în comun atât cunoștințele, cât și resursele.

Utilizarea soluțiilor mici și lente

Nu puteți deveni o fermă ecologică peste noapte. Sunt necesari mai mulți pași intenționați, adesea pe parcursul mai multor ani, pentru a ajunge la acea fază de a fi legitim ecologic. Dar nu lăsați timpul sau cantitatea nesigură de muncă să vă împiedice să începeți.

Pașii mici vă vor duce întotdeauna departe, atât timp cât vă simțiți ghidați pe drum. Dacă nu sunteți siguri că sunteți pregătiți pentru prima voastră vacă și toată laptele pe care îl poate aduce, începeți cu o capră.

Doriți să produceți propriile ouă, ca mijloc de a vă menține în mod continuu, în loc să mergeți săptămânal la magazin? Creșteți găini, porumbei sau rațe, punând multe întrebări pe parcurs pentru a afla ce rasă de păsări de curte ar putea fi potrivită pentru voi.

Valorificarea diversității

Promovarea diversității în grădină, în ecosistem și în comunitate, va fi întotdeauna o sarcină importantă. Și nu este ceva ce trebuie luat ușor.

Gândiți-vă la alimentele pe care le consumați. Câte varietăți de mere aveți de ales în magazin? Iar dacă ați planta zece, chiar douăzeci de soiuri de mere mai puțin cunoscute în propriul teren, dacă ați avea oportunitatea?

Lărgește-ți orizonturile, procură-ți un catalog de semințe și plantează în grădina ta varietăți noi pentru tine. Consumă “buruienile”, inclusiv păpădiile, și cultivă și caută o varietate diversă de plante pentru nevoile tale nutriționale și medicinale.

Folosirea marginilor și valorificarea marginalului

Odată am scris un poem despre oamenii de la margini, acei indivizi care preferă să trăiască la capătul liniștit al drumului, la periferia orașului, unde pădurea întâlnește umanitatea.

Marginile sunt locul unde prosperă persoanele creative, chiar în afara limitărilor societății, unde se permite dezvoltarea ideilor noi. În natură, marginile sunt acolo unde preria întâlnește pădurea, unde pârâul se prăbușește prin râpă.

Uitați-vă în jur și observați ce margini neutilizate aveți în jurul vostru. Cum ar putea fi mai frumoase, mai productive, mai inspiratoare? Cu o gândire non-conformistă veți găsi toate răspunsurile.

Răspunderea la schimbări într-o manieră creativă

Schimbarea este inevitabilă, dar modul în care reacționăm la ea ne definește sau ne distruge.

În pădure, copacii cad pentru a face loc unei noi vieți. Când proiectăm ținând cont de schimbare, permitem o permanență flexibilă care curge odată cu anotimpurile, cu anii și cu generațiile viitoare.

Dacă te gândești să cultivi o grădină și o fermă pentru a obține alimente, beneficii și un mod de viață semnificativ, și ești dispus să adopți toate aspectele unui viitor sustenabil, atunci permacultura poate fi calea potrivită pentru tine.