Tehnici de Rotație a Culturilor în Grădina de Legume: Pași Ușori spre Succes

Rotația culturilor este o practică organică ce ne permite să avem grijă de sol, de plante și de întregul mediu al grădinii. Aici vom explora ce înseamnă rotația culturilor și cum să o implementăm pentru a avea o grădină echilibrată și complet sănătoasă. Practicarea rotației culturilor este o modalitate naturală de a obține un echilibru în grădinile ecologice.

Ce este rotația culturilor?

Rotația culturilor presupune schimbarea amplasării culturilor de-a lungul anotimpurilor. Obiectivele acestei practici sunt de a preveni sărăcirea solului cauzată de culturile pretențioase, de a reduce riscul de boli și insecte pe un amplasament și, astfel, de a optimiza randamentul plantelor.

Rotația culturilor este esențială pentru a îmbunătăți calitatea solului în zonele în care au fost deja cultivate plante „pretențioase”. Într-adevăr, unele specii necesită o cantitate mare de îngrășăminte, returnează puțină materie organică în sol și pot chiar să-l acidifice.

De ce să practicăm rotația culturilor?

Prin modificarea locurilor de cultivare, este posibil să se evite alterarea caracteristicilor fizice și chimice ale solului. Speciile care lasă multe reziduuri de cultură, cum ar fi salata, contribuie mult la sol cu materie organică, în comparație cu cartofii, care lasă foarte puțină și necesită un sol bine amendat.

În plus, legumele utilizează solul în mod diferit; morcovii cresc mai mult sau mai puțin liniar, ceea ce permite afânarea solului la o adâncime mai mare. La rândul său, aceasta creează o bună aerisire a solului, deoarece rădăcina centrală asigură o bună porozitate de suprafață. Prin rotirea spațiului ocupat de această legumă rădăcină, starea solului este omogenizată.

Rotația culturilor favorizează foarte mult solul grădinii de legume, deoarece nu îi epuizăm resursele cultură după cultură. De exemplu, leguminoasele contribuie foarte mult cu azot în sol, în timp ce alte culturi, cum ar fi roșiile, absorb aproape tot azotul. Astfel, acolo unde semănăm roșii, în anul următor putem semăna leguminoase, menținând în acest fel un echilibru natural.

Componentele Solului

Solul este compus din particule de nisip, argilă sau lut, prezente în proporții diferite, și din materie organică. Materia organică este formată din substanțe parțial descompuse, în principal resturi vegetale de toate tipurile.

Aceasta constituie un mediu de viață pentru microorganismele din sol și pentru râmele de pământ. Materia organică funcționează ca un liant între particulele minerale, formând agregate. Acestea absorb multă apă, rețin elementele nutritive și contribuie la definirea porozității solului.

Prin descompunerea materiei organice, organismele eliberează minerale esențiale pentru creșterea plantelor. Un sol echilibrat ar trebui să conțină 4-5% materie organică.

Prevenirea Bolilor Fungice prin Rotația Culturilor

Prin faptul că plante din familii diferite se succed pe o anumită suprafață, ciclul de viață al anumitor insecte nedorite este întrerupt.

Plantarea acelorași legume în același loc tot timpul favorizează dezvoltarea bolilor și infestarea cu insecte.

De exemplu, dacă o ciupercă atacă roșiile în această vară, este foarte probabil ca sporele acestei ciuperci să rămână în același loc, în stare latentă în sol.

Dacă vom planta roșiile în același loc în vara următoare, ciuperca va continua să se hrănească cu prețioasele noastre legume. Astfel, ciuperca se va dezvolta mai ușor, deoarece nu va trebui să caute o gazdă pentru a se reproduce.

Rotirea Culturilor pentru a Evita Dăunătorii

Același lucru se întâmplă și cu insectele. Mai multe specii hibernează în sol în stare latentă. Când ies la suprafață, găsesc imediat hrana de care au nevoie pentru a crește și a se reproduce. Așadar, agravăm problema plantând aceleași legume în același loc an de an, mai ales dacă legumele lasă multe reziduuri.

Prin rotația culturilor, evităm răspândirea bolilor și a insectelor, ceea ce ajută la asigurarea unui sol mult mai echilibrat pentru legume și, ca urmare, la îmbunătățirea creșterii acestora și la obținerea unor randamente mai bune.

Legume din Aceeași Familie

Legumele din aceeași familie nu ar trebui să fie cultivate niciodată doi ani la rând în același loc, deoarece două specii din aceeași familie sunt adesea supuse acelorași boli. De exemplu, roșiile nu ar trebui să fie niciodată plantate acolo unde au fost plantați cartofii în anul precedent: gândacul de Colorado iubește cartofii, dar mănâncă și roșii și vinete.

În plus, speciile susceptibile la aceleași boli nu ar trebui să fie plantate una lângă alta: fasolea este adesea atacată de o ciupercă (Sclerotinia sclerotiorum), care este, de asemenea, dăunătoare pentru cartofi. Plantarea acestor plante în același loc nu reprezintă o bună rotație a culturilor.

Exemple de Rotații ale Culturilor

Există mai multe metode de rotație a culturilor ecologice. Voi prezenta doar câteva dintre ele ca exemple (foarte simplificate). Pentru aplicarea lor, aceste metode necesită împărțirea suprafeței de cultură în mai multe parcele de aceeași dimensiune.

Exemplul 1: Rotația pe Tipuri de Legume:

• Parcela 1 primește legume rădăcinoase (sfeclă roșie, morcovi, napi, ridichi etc.).
• Parcela 2 primește legume-fructe (vinete, castraveți, dovlecei, roșii etc.).
• Parcela 3 primește legume cu frunze (varză, spanac, praz, salată etc.) și legume boabe sau leguminoase (fasole, mazăre etc.).

Și în anul următor, facem o rotație: legumele rădăcinoase vor fi cultivate pe parcela 2, legumele cu fructe pe parcela 3 și legumele cu frunze pe parcela 1.

Exemplul 2: Rotația în Funcție de Familia Botanică:

• Parcela nr. 1 găzduiește Liliaceele (usturoi, ceapă, șalotă, praz…).
• Parcela nr. 2 găzduiește Solanaceae (tomate, cartofi, vinete…).
• Parcela nr. 3 găzduiește Fabaceae (mazăre, fasole…).
• Parcela nr. 4 găzduiește Cruciferae (varză, ridichi, napi…).
• Parcela nr. 5 găzduiește Cucurbitaceae (dovlecei, castraveți…).

Exemplul 3: Rotația în Funcție de Nevoile de Fertilitate ale Solului:

• Parcela nr. 1 conține legume gourmet (roșii, dovleac, spanac, varză…).
• Parcela nr. 2 conține legume ușor de crescut (morcovi, țelină, salată…).
• Parcela nr. 3 le conține pe cele sobre (mazăre, fasole, ceapă…).

În acest exemplu, îngrășământul se aplică numai pe parcela care conține legumele gourmet, așa cum sunt cele de pe parcelele 1 și 2. Mazărea contribuie cu azot la sol, deci ajută și nu „mănâncă” nutrienți.

După cum se poate observa din aceste exemple, este nevoie de o organizare extraordinară pentru a aplica cu succes aceste principii de rotație, mai ales când doriți să cultivați o mare varietate de legume.

Cine ar trebui să aplice Rotația Culturilor?

Pentru fermierii și horticultorii care cultivă monoculturi și aplică metode intensive de cultivare, este esențial să urmeze un plan de rotație a culturilor. În caz contrar, aceștia vor fi rapid invadați de dăunători, iar solul va deveni deficitar.

Pe de altă parte, cu cât grădina este mai mică și cu cât numărul de legume diferite este mai mare, cu atât este mai dificil de aplicat aceste principii de rotație a culturilor. Este chiar total imposibil.

Ceea ce ne interesează pe noi, grădinarii de astăzi, este să ne distrăm cultivând acasă micul nostru colț de biodiversitate. Ne place să diversificăm legumele și să experimentăm cu soiuri neobișnuite, chiar dacă uneori acest lucru se face în detrimentul productivității.

Așadar, într-o grădină de legume mică, ce să facem?

Este deja important de știut că un sol nu se epuizează deodată de la un an la altul. Din fericire, acest lucru permite o mare flexibilitate în distribuirea legumelor.

Mai presus de toate, este necesar să furnizăm multă materie organică, (frunze de tăiere, iarbă uscată fără semințe, crengi tocate și deșeuri de grădină pe care nu le vom consuma), totul trebuie să ajungă în sol.

Iar dacă este disponibil, este foarte bun și compostul, care va preveni apariția majorității problemelor de carență. Și va reduce, de asemenea, apariția bolilor, pentru că aceste două probleme sunt legate.