Cum se cultivă fasolea: Ghidul nostru detaliat pentru o recoltă bogată

Cultivând fasolea, veți avea o sursă bună de proteine în mâncarea dumneavoastră. Fasolea este una dintre cele mai rapide și mai ușoare legume de crescut!

Fasolea este o plantă puternică și versatilă în grădinărit. Produce o cantitate mare de păstăi și este o fixatoare de azot, adăugând azot valoros înapoi în sol. Cultivarea fasolei nu doar că vă oferă multe produse, dar este și benefică pentru solul dvs.!

Fie că sunt consumate decojite, întregi, uscate sau proaspete; boabele de fasole sunt extrem de populare în grădinile din toată lumea. Fasolea verde, de exemplu, este folosită frecvent în rețete culinare globale.

Fasolea crește ușor și există multe varietăți adaptate la diferite condiții climatice și de creștere. Și cel mai important, sunt delicioase!

Ghid de îngrijire pentru cultivarea fasolei în România:

• Denumire comună: Fasole, fasole pitică (de tufă), fasole urcătoare (cu prăjină)
• Denumire științifică: Phaseolus vulgaris
• Zile până la recoltare: 50-100 de zile, în funcție de soi
• Lumină: Soare deplin
• Apă: Umedă, udare regulată (aproximativ 2,5 cm pe săptămână)
• Sol: Preferabil nisipos sau argilos nisipos, bine drenat
• Îngrășământ: Compost sau îngrășământ cu eliberare lentă, formula echilibrată (de exemplu, 5-10-10)

Dăunători:

1. Gargarita fasolei (Acanthoscelides obtectus)
2. Gargarita frunzelor de leguminoase (Sitona lineatus)
3. Păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae)
4. Mușculița albă de seră (Trialeurodes vaporariorum)
5. Puricele verde (Sminthurus viridis)
6. Păduchele negru (Aphis fabae)
7. Păduchele verde al piersicului (Myzus persicae)
8. Limaxul cenușiu (Deroceras agreste)
9. Mușca plantuțelor (Delia platura)
10. Omida – Fluturele Scaietilor (Vanessa cardui)

Boli:

1. Fuzarioza (Fusarium spp.)
2. Putregaiul rădăcinii și bazei tulpinii (Rizoctonia solani)
3. Antracnoza fasolei (Colletotrichum lindemuthianum)
4. Arsura bacteriană a fasolei (Xanthomonas campestris pv. phaseoli)
5. Putregaiul cenușiu (Botrytis cinerea)
6. Rugina fasolei (Uromyces appendiculatus)
7. Arsura aureolată a fasolei (Pseudomonas syringae pv. phaseolicola)
8. Făinarea la fasole (Erysiphe polygoni)
9. Putregaiul alb (Sclerotinia sclerotiorum)

Pentru a crește fasolea cu succes în România, este important să se țină cont de particularitățile climatice locale. Perioadele optime de plantare și recoltare pot varia în funcție de regiunea specifică. De asemenea, este important să se monitorizeze și să se controleze dăunătorii și bolile comune, adaptând practicile de îngrijire la condițiile locale.

Soiuri de fasole recomandate pentru cultivarea în România:

• Fasole de câmp:
  • Soiuri târzii: Algil, Doina, Flores, Palasto
  • Soiuri extra-timpurii: Dalmaziano, Great Northern, Lechința
• Fasole pitică de grădină (oloagă):
  • Cu păstaie galbenă:
    • Soiuri extra-timpurii: Anisia, Clarisa, Ioana, Margareta, Menuet, Miruna, Salvica
    • Soiuri timpurii: Aurie de Turda, Cleopatra, Ileana, Mărioara
    • Soiuri semi-timpurii: Sondela
  • Cu păstaie verde:
    • Soiuri timpurii: Ișalnița 43, Iza
    • Soiuri semi-timpurii: Maty, Velodrom, Vica
• Fasole urcătoare de grădină:
  • Cu păstaie galbenă:
    • Soiuri extra-timpurii: Alexia, Auria Bacaului, Bârlădeană, Ecaterina, Viltotesti
    • Soiuri timpurii: Bâldana, Madaraseni, Tescana
    • Soiuri semi-timpurii: Maura 2000, Otilia
    • Soiuri semi-târzii: Alina
  • Cu păstaie verde:
    • Soiuri semi-timpurii: Teodora
    • Soiuri timpurii: Verdana​

Fasole Bush (Fasole pitică de grădină sau oloagă):

Fasolea de tufă, cunoscută în România mai ales sub denumirea de fasole pitică sau oloagă, nu se cațără precum fasolea cu prăjină sau fasolea alergătoare. Aceasta are o creștere compactă și stufoasă, rar depășind 1 metru înălțime. Este ideală pentru spații mici datorită producției eficiente pe durata perioadelor sale de creștere.

Soiuri de fasole pitică de grădină cultivate în România:

• Cu păstaie galbenă:
  • Soiuri extra-timpurii: Anisia, Clarisa, Ioana, Margareta, Menuet, Miruna, Salvica
  • Soiuri timpurii: Aurie de Turda, Cleopatra, Ileana, Mărioara
  • Soiuri semi-timpurii: Sondela
• Cu păstaie verde:
  • Soiuri timpurii: Ișalnița 43, Iza
  • Soiuri semi-timpurii: Maty, Velodrom, Vica​​.

Fasole neobișnuită:

Fasolea Edamame, fava și lima, precum și alte soiuri mai puțin cunoscute, pot face parte din această categorie. Unele sunt soiuri cu coajă (cum ar fi edamame sau fava), în timp ce altele pot avea culori neobișnuite și nu se găsesc frecvent în piețele comerciale din România.

Plantarea fiecărui tip de fasole

Toate soiurile de fasole cresc în mod similar. Începeți să plantați din semințe cu o săptămână sau două înainte de ultimul îngheț așteptat.

Pentru fasolea pitică (de tufă), plantați la fiecare două săptămâni pe parcursul sezonului de creștere pentru a asigura o producție constantă. Aceste plante au un ciclu de viață mai scurt comparativ cu fasolea urcătoare.

Fasolea urcătoare produce pe tot parcursul sezonului. Semănați la începutul sezonului și, dacă doriți, începeți un al doilea lot după o lună sau două. Recoltați regulat pentru a stimula formarea mai multor păstăi.

Soarele plin este ideal pentru fasole. Fasolea pitică trebuie plantată unde nu este umbrită de alte plante. Fasolea urcătoare necesită spalieri sau alte sisteme de susținere.

Fasolea se poate cultiva în straturi supraînălțate, direct în sol, de-a lungul gardurilor sau în alte locuri însorite și cu sol umed.

Pentru fasolea pitică, plantați semințele la aproximativ 5 cm distanță între ele și la 4 cm adâncime, în rânduri. Repetați plantarea la fiecare două săptămâni.

Fasolea urcătoare se plantează în rânduri simple sau duble, la o distanță de 1 până la 1,2 metri între rânduri. Semănați la 5 cm adâncime și la o distanță de 8-10 cm între semințe.

Puteți planta diferite soiuri unul lângă altul dacă nu intenționați să colectați semințe. Pentru a evita polenizarea încrucișată, păstrați soiurile diferite separate dacă doriți să recoltați semințe pentru plantarea viitoare.

Îngrijirea plantelor de fasole

Fasolea crește ușor atâta timp cât are condițiile necesare. Să vedem ce este necesar pentru o creștere optimă a fasolei.

Soare și temperatură

Fasolea iubește soarele și are nevoie de soare plin, chiar și în lunile calde. Asigurați-vă că primește cel puțin opt ore de lumină pe zi pentru recolte bogate.

Germinarea semințelor se încetinește la temperaturi sub 15°C. Totuși, plantele tinere tolerează vremea mai rece. Intervalul ideal de temperatură pentru creșterea fasolei este între 21-29°C.

Când temperatura ajunge la 32°C, florile pot cădea și păstăile pot să nu se dezvolte. Este important să plantați fasolea devreme în an, astfel încât să recoltați înainte de căldura maximă a verii. Un al doilea sezon de recoltă poate fi posibil dacă sincronizați plantarea cu perioadele mai răcoroase de după vară.

Udarea plantelor de fasole

Fasolea preferă o umiditate constantă la rădăcini. Udarea la adâncimea de 10-15 cm și mulcirea ajută plantele tinere și le stimulează să dezvolte rădăcini mai adânci. Evitați udările superficiale care aduc rădăcinile aproape de suprafața solului, făcând plantele vulnerabile la dăunători și căldură.

Folosiți sisteme de irigare prin picurare sau aspersoare pentru a controla mai bine umiditatea. Dacă udați manual, faceți-o devreme dimineața pentru ca frunzele să se usuce la soare, reducând astfel riscul de boli fungice.

Momentele critice pentru udare sunt la germinarea semințelor și în perioada înfloririi și formării păstăilor. Fasolea are nevoie de aproximativ 2,5 cm de apă pe săptămână în aceste etape.

Solul pentru cultivarea fasolei

Un sol nisipos sau argilos este ideal. Solurile argiloase trebuie îmbunătățite pentru aerare. Amestecați compost sau materie organică înainte de plantare pentru a preveni compactarea. Este esențial un sol bine drenat pentru a evita acumulările de apă.

Fertilizarea plantelor de fasole

Fasolea fixează azotul în sol și nu necesită o cantitate mare de nutrienți suplimentari. Folosiți compost bogat în materie organică pentru nutriția principală. Dacă este necesar, folosiți un îngrășământ cu eliberare lentă 5-10-10. Evitați excesul de azot care favorizează creșterea frunzelor în detrimentul florilor și păstăilor.

Formarea și tăierea fasolei

Fasolea urcătoare necesită suporturi pentru a se agăța pe măsură ce crește. Alegeți suporturi robuste care pot susține greutatea plantelor. La început, puteți îndruma ușor lastarii tinerei plante către suport, dar aveți grijă să nu deteriorați planta. Un suport în formă de trepied poate fi folosit pentru un proiect de grădinărit cu copiii, deși recoltarea poate fi mai dificilă.

Fasolea pitică nu necesită suporturi, dar un suport mic poate ajuta plantele tinere. Folosiți sfori ancorate de țăruși pentru suport suplimentar, dar permiteți plantelor să se susțină singure pe cât posibil.

Cultivare

Fasolea ar trebui cultivată din semințe. Crește rapid, astfel nu sunt necesare alte metode de înmulțire.

Dacă ați început să cultivați fasolea urcătoare în ghiveci, o puteți transplanta când este încă mică, de maximum 15-20 cm înălțime. Dacă depășește această înălțime, va avea rădăcinile prea extinse și nu va tolera mutarea. Fasolea pitică este și mai sensibilă la mutare și este recomandat să fie semănată direct în sol.

Pentru a cultiva germeni de fasole (cum ar fi cei de fasole mung), clătiți bine semințele pentru a îndepărta resturile, apoi înmuiați-le în apă pentru cel puțin 12 ore. Păstrați-le într-un loc întunecos, într-o tavă de germinare sau într-un borcan, și clătiți-le de 2-4 ori pe zi pentru a le menține umede. Veți obține germeni de fasole în 6-10 zile.

Recoltarea și depozitarea fasolei

Recoltarea fasolei este un proces simplu. După ce le-ați cules, puteți să le consumați proaspete, direct din grădină.

Dacă aveți o cantitate mare de fasole, păstrarea pentru utilizare ulterioară devine importantă. Să vedem cum se face asta.

Recoltarea fasolei

Când fasolea verde atinge dimensiunea dorită, recoltați-o prin ruperea de pe tulpină. Evitați să trageți de viță pentru a nu deteriora planta. Fasolea ar trebui să se rupă ușor.

Dacă cultivați fasole boabe și doriți să o folosiți proaspătă, recoltați-o când semințele din interior sunt mari, folosind aceeași metodă ca la fasolea verde.

Pentru uscarea fasolei, majoritatea soiurilor se pot usca direct pe plantă. Recoltați când păstăile sunt complet uscate, iar boabele fac zgomot în interior. Dacă vremea nu permite uscarea în grădină, puteți smulge plantele și le puteți atârna în interior pentru a finaliza uscarea păstăilor.

Depozitarea fasolei

Dacă recoltați fasole pentru boabe, cum ar fi fasolea Lima sau fava, este ideal să o consumați în aceeași zi. Dacă nu, păstrați-o în păstăile ei într-o pungă de hârtie în partea mai răcoroasă a frigiderului, pentru o zi sau două. Fasolea boabe gătită se păstrează în frigider până la o săptămână.

Fasolea proaspătă cu coajă poate fi și ea congelată. Fierbeți rapid fasolea în 5 litri de apă clocotită – fasolea mică timp de 2 minute, cea medie timp de 3 minute, iar cea mare timp de 4 minute. Apoi răciți-o în apă cu gheață pentru același timp, și lăsați-o să se usuce. Întindeți fasolea fiartă rapid și decojită pe o tavă într-un singur strat și congelați-o. După ce s-a congelat complet, transferați-o în pungi de congelare, etichetate cu tipul de fasole și data. Eliminați cât mai mult aer posibil înainte de depozitare în congelator. Se păstrează până la șase luni.

Pentru fasolea uscată, după ce păstăile s-au uscat complet, scoateți boabele. Dacă sunt încă umede, uscați-le pe o tavă într-un loc uscat și întunecat pentru câteva zile. Compostați păstăile goale.

După ce scoateți fasolea din păstăi, sortați-o și îndepărtați orice boabe rupte. Acestea pot fi folosite imediat, dar nu sunt potrivite pentru depozitare pe termen lung. Folosiți un uscător de păr pentru a îndepărta resturile.

După uscare și sortare, congelati boabele pentru cel puțin 24 de ore pentru a elimina eventualele insecte. Apoi depozitați fasolea uscată într-un recipient etanș, cum ar fi un borcan, împreună cu un săculeț cu sare sau orez pentru a absorbi umezeala. Păstrați-le într-un loc răcoros, uscat și întunecat.

Fasolea verde proaspătă se păstrează în frigider 5-7 zile. Păstrați fasolea nespălată într-o pungă până la utilizare.

Pentru a congela fasolea verde, spălați-o și fierbeți-o rapid înainte de congelare. Procesul de fierbere rapidă este același ca pentru fasolea boabe. După congelare, transferați fasolea în pungi de congelare și păstrați în congelator până la șase luni.

Păstăile tinere de fasole verde se pot conserva în același mod ca fasolea verde obișnuită. Dezghețați-le și consumați-le reci cu puțină sare, sau reîncălziți-le în apă sărată.

Pentru a conserva fasolea, puteți folosi metoda conservării prin fierbere în borcane închise ermetic pentru a preveni botulismul. Asigurați-vă că urmați instrucțiunile specifice pentru conservarea în siguranță. Fasolea verde poate fi, de asemenea, transformată în murături. Aceste murături pot fi păstrate în frigider sau conservate prin metoda tradițională cu borcane sterilizate și închise ermetic.

Pentru deshidratarea fasolei verzi, fierbeți-o rapid înainte de a o usca. Apoi folosiți un deshidrator de alimente, conform instrucțiunilor producătorului, pentru a usca fasolea corespunzător.

Soluționarea Problemelor în Cultivarea Fasolei

Există diverse probleme care pot afecta cultura dvs. de fasole, de la probleme ușor de rezolvat până la cele mai complexe și potențial fatale pentru plante. Să analizăm ce ar putea cauza eșecul în cultivarea fasolei.

Probleme de creștere a plantelor de fasole

Dacă florile de fasole cad, ar putea fi din cauza vremii prea reci sau prea calde. Dacă e prea frig, sub 13°C, plantele încearcă să se protejeze. Dacă e prea cald, peste 32°C, plantele au dificultăți în căldură. În zilele caniculare, folosiți materiale care să facă umbră, ca de exemplu plase de umbră. Pentru nopțile reci, acoperiți plantele cu folii speciale pentru grădinărit, care ajută la păstrarea căldurii.

Dacă semințele de fasole nu germinează, poate fi din cauza solului rece. Semințele au nevoie de o temperatură a solului de peste 16°C și preferă temperaturi exterioare în jur de 21°C pentru a crește bine. Pentru a crește temperatura solului, puteți folosi folii speciale pentru grădinărit sau așteptați până când vremea se încălzește.

Dăunători

Gărgărița fasolei (Acanthoscelides obtectus) poate deteriora rapid boabele de fasole. Pentru prevenire și combatere, utilizați insecticide specifice.

Musculița albă de seră, afidele, și fluturele cărămiziu al scaieților pot afecta serios plantele de fasole. Combateți acești dăunători cu spray-uri insecticide adecvate aplicate pe toate suprafețele plantelor.

Gărgărița fasolei (Acanthoscelides obsoletus), musca cenușie a plantulelor și păduchele negru reprezintă o amenințare semnificativă. Utilizați metode specifice de prevenție și combatere.

Acarianul și musca semințelor sunt și ei dăunători importanți. Aplicați tratamente cu acaricide și alte metode de control specific.

Pentru a preveni deteriorarea culturilor de fasole de către animale sălbatice, cum ar fi marmotele, puteți folosi metode de descurajare precum amestecuri de făină de sânge și piper negru sau spray-uri cu urină de prădător. Dacă aceste metode nu sunt eficiente, recurgeți la capcane și contactați serviciul de control al animalelor.

Bolile Fasolei

Sclerotina, cunoscută și ca mucegaiul alb, este o boală fungică des întâlnită la fasole. Deși există fungicide profesionale pentru combaterea acestei boli, opțiunile organice sunt limitate. Pentru grădinarii casnici, cea mai bună soluție este prevenirea apariției mucegaiului alb. Evitați umiditatea constantă pe frunze, îndepărtați resturile vegetale din jurul plantelor și mențineți o igienă bună în grădină.

Virusul mozaicului la fasole este transmis de afide și cicade. Odată ce plantele sunt infectate, acestea nu pot fi tratate și trebuie eliminate. Pentru a preveni infestarea, controlați buruienile și curățați resturile vegetale. Protejați plantele folosind folii speciale pentru grădinărit, care pot ajuta în zilele mai răcoroase.

Antracnoza și rugina fasolei sunt alte boli fungice care apar în condiții de umiditate și resturi vegetale. Mențineți grădina curată și frunzele uscate pentru a preveni răspândirea ciupercilor. Multe soiuri de fasole sunt rezistente la aceste boli, așa că alegerea unor soiuri rezistente poate preveni focarele.

Mucegaiul pufos este o problemă des întâlnită la fasolea de Lima și la alte soiuri de fasole cu boabe mari. Pentru a preveni apariția acestei probleme, este important să evitați umiditatea excesivă și să asigurați o bună circulație a aerului în jurul plantelor. Un spray cu ulei de neem poate fi folosit pentru a controla mucegaiul pufos, precum și alte boli cum ar fi antracnoza și rugina fasolei.

În final, bacteriozele pot apărea dacă frunzele umede nu au o circulație bună a aerului. Evitați înghesuirea plantelor de fasole și asigurați o circulație adecvată a aerului. De asemenea, evitați udarea după-amiaza sau seara, când apa rămâne mai mult timp pe plante. Alegeți un sistem de udare la nivelul solului, cum ar fi un furtun de picurare, pentru a menține umezeala departe de frunze.

Întrebări frecvente despre Cultivarea Fasolei

Î: Este fasolea ușor de cultivat?

R: Da, este relativ ușor. Fasolea crește bine atâta timp cât îi sunt satisfăcute nevoile de bază.

Î: Cât timp durează să crească fasolea?

R: Fasolea pitică (oloagă) necesită între 50 și 55 de zile pentru a crește. Fasolea urcătoare durează puțin mai mult, între 55 și 65 de zile.

Î: Câtă apă necesită fasolea?

R: Fasolea are nevoie de aproximativ 2,5 cm de apă pe săptămână, o cantitate similară cu alte plante.

Î: Este necesar un suport pentru fasole?

R: Da, fasolea urcătoare necesită suport pentru a se agăța. În schimb, fasolea pitică (oloagă) nu are nevoie de suport.

Î: Câte boabe de fasole produce o singură plantă?

R: De la o plantă se pot recolta aproximativ 120 de boabe de fasole.

Î: Ce tip de fasole este cel mai ușor de cultivat?

R: Fasolea boabe este cel mai ușor de cultivat și necesită mai puțină îngrijire decât fasolea urcătoare sau pitică. În general, cultivarea fasolei este destul de simplă.

Î: Se poate cultiva fasolea în ghiveci?

R: Da, se poate. De exemplu, eu cultiv fasolea în saci de cultură, pregătind astfel solul pentru viitoarele plante care vor beneficia de azotul rămas în sol.

Î: În ce lună se recoltează fasolea?

R: Luna recoltării depinde de regiunea în care vă aflați și de soiul cultivat. De obicei, recolta de fasole are loc între iulie și septembrie.